*ACCESORIU I. adj. Care se adaogă la lucrul de căpetenie; care este o urmare a lucrului principal, care depinde de lucrul de căpetenie, fără a fi o parte esențială a lui: n’a ținut seamă de condițiunile accesorii; e o idee accesorie; caracterele accesorii ale unei legende se preschimbă după locuri și timp (ODOB. ); acțiune accesorie. II. ACCESORII sf. pl. Părți secundare, toate cîte se țin de obiectul principal; dichisuri [fr.].