acolea, adj. – Acolo. – Var. acole, acole. < Lat. *eccum illāc (Philippide, Principii, 93; Pascu, I, 105); cf. gal. aculá, acolá, astur. acullú, port. acolá. DAR propune, fără convingere, *eccum illic. S-a contaminat cu acolo, dînd naștere la numeroase var. locale; diferă de acolo, prin nuanța exprimată de apropiere mai mare.