Definiția cu ID-ul 399714:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
adjutant (adjutanți), s. m. Aghiotant. < Fr. adjutant (din sp. ayudante). Sub influență germ. s-a pronunțat uneori adiutant. În sec. XIX a fost curentă var. aghiotant, care reprezintă pronunțarea rusească. A intrat în limbă la sfîrșitul sec. XVII (cu forma aiudant).