ADUNARE. Subst. Adunare, întrunire, reuniune, reunire, întîlnire. Ședință, adunare, consfătuire. Șezătoare, clacă. Sfat, sobor (înv.), conclav, conciliu, conciliabul, consiliu, sfatul bătrînilor, parlament. Conferință; colocviu; dezbatere; masă rotundă; reuniune literară; șezătoare literară, cenaclu. Serată, soarea (franțuzism înv.); recepție, banchet, cocteil. Mulțime, grup, grupare, ceată. Adj. Sinodal, sinodicesc (înv.), sinodic. Vb. A se aduna, a se întruni, a se reuni, a se strînge laolaltă, a se întîlni, a ține adunare, a organiza o întrunire, a convoca o adunare (o ședință); a se consfătui, a se sfătui, a sta la sfat, a delibera, a dezbate; a soborî (rar); a divăni (pop.). A participa la întrunire, a lua parte la ședință. V. conducere, grămadă, grup, mulțime, unire, uniune.