agitator, ~oare [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 430 / Pl: ~i, ~oare / E: fr agitateur (1-2), rs агйитатор] 1 smf Persoană care face agitație (politică) în vederea unei acțiuni. 2 sm Mijloc prin care se realizează agitația (3). 3-4 sn (Chm) Dispozitiv sau aparat care servește la amestecarea substanțelor solide sau fluide în vederea omogenizării lor. 5 sn Organ de mașină montat în rezervoarele mașinilor de stropit, de prăfuit, de împrăștiat îngrășăminte, de semănat etc.