ALES¹ s. n. Faptul de a alege; alegere. Mă dusei pe sat în jos, Să-mi aleg drăguț frumos; Amar de alesul meu, Cum mi-am ales eu de rău. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 180. ◊ Loc. adj. Pe ales sau pe alese sau (rar) pe alesul = deosebit, aparte, special. Carnea pe alese și măruntaiele aveau mușteriii lor. PAS, L. I 71. Nu caut vorbe pe ales, Nici știu cum aș începe = Deși vorbești pe înțeles. Eu nu te pot pricepe. EMINESCU, O. I 173. ◊ Loc. adv. Într-ales, pe ales sau pe alese = la alegere. Nu se vinde pe alese. ◊ Cum ajunge în grădină, o dată începe a smulge la salăți într-ales. CREANGĂ, P. 215. – Formă gramaticală: (în locuțiuni) alese.