ALMANAH (< articolul arab al și manah, prezicere) În trecut, cărți populare cu un conținut variat (versuri, proză, traduceri, sfaturi practice și morale, glume etc.), asemenea calendarelor (< lat. calendarium, de la calendae, -arum, prima zi a lunii, care cuprindeau date anuale, diverse sfaturi etc.). Asemenea cărți au circulat la persani, arabi, precum și în literatura noastră (Almanahul de învățătură și petrecere de M. Kogălniceanu). Ca și calendarele, ele au contribuit la răspîndirea literaturii și la îndrumarea vieții sociale. Ulterior, almanahurile se diversifică, nu atît din punctul de vedere al conținutului, ci al cititorilor, după îndeletnicirile acestora: medici, agricultori, vînători, etc.; după vîrstâ și sex: copii,femei; după mediu social: țărani, orășeni.