alo² i [At: SEBASTIAN, T. 188 / E: fr allo] 1 Exclamație convențională prin care, în convorbirile telefonice, cineva cheamă pe altcineva (și acesta din urmă răspunde, dând de știre că a stabilit legătura). 2 Exclamație de chemare în toate împrejurările, când cel care cheamă nu este observat și vrea să atragă atenția celui căruia i se adresează.