Definiția cu ID-ul 527621:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALUNECA, alunec, vb. I. Intranz. 1. A-și pierde echilibrul, călcînd pe o suprafață lucioasă; (prin exagerare) a cădea, a se prăbuși. Unul din caii trăsurii alunecă și căzu (REBREANU). 2. A se deplasa de la locul unde era așezat. Paltonul i-a alunecat de pe umeri. 3. A se mișca lin, fără a întîmpina vreo rezistență; a se strecura, a pătrunde. Alunecă gîrla între sălcii (IOSIF). ◊ Expr. A aluneca printre degete = a fi greu de prins, de găsit; a scăpa de sub control. – Lat. lubricare.