Definiția cu ID-ul 1110571:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AMELĂȚĂTURĂ s.f. (Mold.) Fig. Mențiune, pomenire. Ceale ce istoricii cei mai vechi sau cu condeiul le-au trecut, sau de nu le-au trecut, sînt puțineale și amelățături numai. CANTEMIR, HR. Etimologie: amelița + suf. -ătură. Vezi și amelița, amelițat.