AMIAZĂ, amiezi, s. f. 1. Mijlocul zilei, momentul înălțării maxime a soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). ◊ Loc. adj. De amiază = de prînz, de la ora prînzului. ◊ Expr. Ziua(-n) amiaza mare = în plină zi, în toiul zilei. 2. (Concr.) Locul unde ajunge soarele pe cer la ora 12 din zi; zenit. 3. (Reg.) Mîncarea de la ora 12 din zi; prînz. 4. (Înv. și arh.) Miazăzi, sud. [Var.: amiaz, amiez s. n., amiazi, amiazăzi (1, reg.) miază s. f.] – Din amiazăzi (< lat. ad mediam diem).