amăreală sf [At: (a. 1784) HEM 1021 / V: (reg) ~rală / Pl: ~eli / E: amărî + -eală] 1 Amărâre (1). 2 Amărăciune (1). 3 Amărăciune (3). 4 (Îs) ~la vinurilor Boală microbiană a vinurilor, manifestată prin gustul lor amar. 5 (Ccr) Om amărât și slab. 6 (Reg) Plantă erbacee din familia polygalaceelor, cu frunze lanceolate, flori albastre sau rozee, fructul în formă de capsulă Si: șerpariță (Polygata amara). 7 (Reg) Plantă erbacee din familia polygalaceelor Si: iarbă grasă, iarbă lăptoasă, oloisă, seceruică, șerpariță, șopărliță, tămâioare (Polygata vulgaris). 8 (Reg) Plantă din familia polygaceelor Si: iarbă lăptoasă, șerpariță, șopărliță (Polygata comosa). 9 (Îs) Boală a merelor și a perelor, manifestată prin apariția pe acestea a unor pete în dreptul cărora carnea fructului respectiv capătă un gust amar.