*ANABAPTIST 1. sm. ⛪ Părtaș al sectei care și-a luat naștere în secolul al XVI-lea din mișcarea protestantă și care propovăduia că cineva trebue să se boteze din nou la vîrsta cînd își dă seamă de însemnătatea acestui act, botezul din copilărie fiind socotit neeficace. II. adj. De anabaptist: sectă, doctrină ~ă [fr. < gr.].