andreá (Mold. Olt. Ban.), îndreá (Pt. Rar) și undreá (Munt. Trans.) f., pl. ele (după numele sfîntuluĭ Andreĭ, o sărbătoare la începutu ĭerniĭ, cînd se dă zor cu împletitu colțunilor, după cum și sfîntu Neculaĭ înseamnă și „vargă saŭ bicĭ de bătut copiiĭ” și dumitriță „o floare care înflorește pe la sfîntu Dumitru”). Ac mare (de metal orĭ de lemn) cu care se împletesc colțuniĭ ș. a. (Patru andrele servesc la ținut colțunu și una la împletit. Claviculă (un os). Undrea m., gen. al luĭ. Vechĭ Decembre, prima lună a ĭerniĭ. V. acușor.