andrea, (indrea, îndrelușă, undrea), s.f. – 1. Denumirea populară pentru luna decembrie: „Indreu sau Îndrelușă pentru luna decembrie” (Papahagi, Curs, 1920/1927: 51). „Indrea, undrea sau andrea, de la numele Sf. Andrei. Această lună fiind geroasă, încât te-nțeapă de parcă îți bagă ace, undrele” (G. Dem. Teodorescu). 2. Ac de cusut sau croșetat. ♦ (top.) Îndrea, deal în Șieu; Indreiu / Îndreiu, vârf de deal (740 m), situat la sud-vest de Rozavlea, pe partea stângă a Izei. ♦ (onom.) Indre, Indrea, Indrean, nume de familie frecvent în zona Chioar – Șomcuta, Bucium (425 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Et. nec. (DEX, MDA). Din Andrei, n. pr. (< gr. Andreas), cf. alb. šën-ëndre (Scriban). Prezent în trei dialecte, andrea – undrea e vechi, anterior influenței slave. Undrea (spre diferență de celelalte var.) duce la o conexiune etimologică, sensul de bază fiind „ac încârligat sau răsucit” sau mai simplu „unealtă pentru cusut, înnădit, împletit”. Arhetipul *undrella conține o temă *und-r- a rad. i.-e. *uendh- „a învârti, a răsuci, împleti”. Termen autohton (Russu, 1981: 408-409).