ANTROPOGEOGRAFIE s. f. Ramură a geografiei generale care studiind raportul dintre om și mediul geografic cît și răspîndirea și repartiția omului pe suprafața pămîntului, consideră, în mod greșit, ca factor primordial al dezvoltării societății condițiile mediului natural; a stat la baza geopoliticii și a teoriilor rasiste și șovine. – Fr. anthropogéographie.