APLECAT s. n. și m. (Mold.) 1. S. n. Alăptare. Și la vreamea aplecatului veniia capra de la turmă însăș de-l apleca. DVS, 24^v. 2. S. m. Prunc, copil alăptat. Ca un aplecat la maică-sa. ARSENIE DIN BISERICANI. Etimologie: apleca. Vezi și apleca, aplecător, aplecătură. Cf. aplecătură; aplecător (2).