APLECAT, -Ă, aplecați, -te, adj. 1. înclinat, plecat. Înaintea lui Mihai erau steagurile... care se țineau aplecate în semn de supunere a Transilvaniei. ISPIRESCU, M. V. 42. Pe Neculcea ni-l găsea... ’fiind cada la o bute... Și de dînsa răzimat, Răzimat cam aplecat. TEODORESCU, P. P. 543. 2. Fig. Cu dispoziție firească spre ceva; înclinat. Aplecat spre arte. ◊ Nu prea era aplecat să ție în samă asemenea protestări. SADOVEANU, O. VII 182.