Definiția cu ID-ul 406584:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
aproba (aprob, aprobat), vb. – A încuviința ceva, a fi de aceeași părere cu cineva; a rezolva în mod favorabil cererea, propunerea etc. cuiva. Lat., it. approbare (sec. XIX). – Der. (din fr.) aprobativ, adj.; aprobator, adj.; dezaproba, vb.