Definiția cu ID-ul 895011:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARDEI, ardei, s. m. 1. Plantă erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe și fructe de culoare verde sau roșie (Capsicum annuum); fructul acestei plante (uneori cu gust iute), întrebuințat ca aliment sau condiment. Băgă în logosul lui și cîteva dojeniri, tăioase ca ardeiul. PAS, L. I 13. Era, măre, acest Silen gras și gros ca un butoi... fața lui, fața sfeclei, nasul ca un ardei roșu. ISPIRESCU, U. 104. Ardei gras = specie de ardei mare și cărnos. Ardei iute = specie de ardei mic, de formă lunguiață și ascuțită, cu gust iute; pipăruș, chipăruș, paprică. Expr. Iute ca ardeiul = a) foarte vioi, neastîmpărat; b) iute din fire, supărăcios. A da cu ardei pe la nas = a întărită, a ațîța, a irita. ◊ Fig. Ei, și dumneata, nea Ioane!... Ardei ai avut totdeauna pe limbă, dar s-ar zice că acuma ai și piper. PAS, L. II 75. 2. Fig. Fire sau purtare iute, aspră. N-a fost tocmai bine, deoarece de ardeiul Agapiei i s-a pîrjolit curînd [soțului ei] gîtița. SADOVEANU, M. C. 8.