Definiția cu ID-ul 411769:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
astupa (astup, astupat), vb. – 1. A acoperi. – 2. A închide, a înfunda, a bloca. – 3. A acoperi, a ascunde, a îngropa. – Mr. astup, astupare, megl. (a)stup, hăstup. Lat. *adstuppāre, de la stuppa (Philippide, Principii, 99; Crețu 372; Pușcariu 154; REW 8333; DAR); cf. it. stoppare, fr. étouper, v. sp. estopar (› sp. estropajo). Este posibil să se fi întîlnit cu lat. *extuphāre (› fr. étuver). Cf. destupa. – Der. astupătoare, s. f. (dop; capac); astupător, adj. (care obturează); astupătură, s. f. (obturație); astupuș, s. n. (dop).