Definiția cu ID-ul 412653:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
aui (auiesc, auit), vb. – A răsuna, a hăuli. Creație imitativă, ca hui, vui și hăuli, care exprimă toate același efect de rezonanță. – Der. auială, s. f. (bubuit, zgomot); auit, s. n. (zgomot mare); auitor, adj. (răsunător).