autoscară s. f. Autovehicul cu un schelet în formă de turn cu scară ◊ „A ajuns, a sunat la ușă, dar văzând că nu i se răspunde a urcat din nou la volanul autoscării hidraulice, a făcut o manevră, a accelerat [...]” Sc. 12 V 77 p. 2. ◊ „Pentru a se interveni la etajul patru, unde se declanșase incendiul, a fost nevoie de autoscară.” R.l. 23 VII 93 p. 9 (din auto2- + scară; D.Tr., LTR; DEX-S)