AȘEZARE s. 1. instalare, plasare. (~ lui într-un fotoliu.) 2. așternere, întindere, punere. (~ feței de masă.) 3. fixare, instalare, oprire, stabilire, statornicire. (~ lor în regiunile de deal.) 4. amplasare, fixare, plasare, situare, stabilire. (~ noului obiectiv într-un loc adecvat.) 5. aranjare, clasare, clasificare, distribuire, împărțire, ordonare, repartizare, rînduială, rînduire, sistematizare. (~ elementelor unui ansamblu.) 6. alcătuire, aranjament, dispunere, distribuție. întocmire, rînduială, structură. (O anumită ~ a lucrurilor.) 7. loc, poziție, (rar) situare, situație, (înv.) așezămînt, pusăciune, pusătură, pusoare, stat. (Prin ~ e o localitate pitorească.) 8. aglomerație, localitate, (înv.) politie. (O ~ umană.) 9. adăpost, casă, cămin, domiciliu, locuință, sălaș, (reg.) sălașnă, (Transilv., Ban. și Bucov.) cortel, (înv.) locaș, mutare, mutîat, odaie, sat, sălășluință, sălășluire, ședere, șezămînt, șezut, (fig.) bîrlog, cuib, culcuș. (Unde își are ~?) 10. sălaș, șatră. (~ de țigani.)