Definiția cu ID-ul 1262795:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bătătorit2, -ă adj. 1 (despre pămînt, drumuri etc.) Tasat; netezit prin bătătorire; ext. pe care se umblă mult; bătucit, bătut. 2 (despre palme, mîini, tălpi) Cu bătături; bătucit. • pl. -ți, -te. /v. bătători.