balsam sn [At: (a. 1642) ap. HEM 2391 / V: (reg) ~lzam / A: bal~ / Pl: ~e, ~uri / E: it balsamo, lat balsamum] 1 Substanță rășinoasă, mirositoare, care se scurge din anumiți arbori sau din alte substanțe vegetale, îngroșându-se în contact cu aerul și care este folosită ca preparat curativ și aromatic. 2 (Îc) ~-de-Canada Rășină naturală întrebuințată la prepararea plasturilor, la lipirea lentilelor, la preparatele microscopice, în industria ceramică etc. 3 (Fig) Miros foarte plăcut. 4 Substanță aromată folosită la îmbălsămarea cadavrelor. 5 (Înv; șîs ~ de viață sau ~ unguresc) Preparat farmaceutic întrebuințat ca medicament extern împotriva durerilor fizice. 6 Produs cosmetic aromat cu proprietăți emoliente. 7 (Fig) Alinare. 8 (Fig) Mângâiere.