BAVETĂ s.f. 1. Partea de sus a unui șorț. ♦ Șervețel care se leagă la gîtul copiilor cînd mănîncă; bărbiță. 2. Șorț de tablă care se montează deasupra coamei la acoperiș. 3. Apărătoare de cauciuc montată la fiecare din roțile (din spate) ale autovehiculelor pentru a diminua stropirea. [< fr. bavette].