Definiția cu ID-ul 1336424:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BELȘUG (pl. ‼ -uguri) sn. Îndestulare, prisosință, abondanță, îmbelșugare: ei nu se puteau sătura văzînd atîta ~ în casa lor (ISP.); din ~, în mare cantitate, cu prisosință [ung. bőség].