berechet [At: DIONISIE, ap. ȘIO / Pl: ~uri sn, ~eți sm / E: tc bereket] 1 sn (Adesea în leg. cu „spor”, mai ales în urări) Belșug. 2 av Din belșug Si: din abundență. 3 sn Prosperitate (neașteptată). 4 sm (Irg) Om care aduce noroc. 5 sm (Îvp) Om șiret și mincinos. Si: pleșcar, haimana. corectat(ă)