Definiția cu ID-ul 1263099:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

berechet s.n., s.m. (reg.) 1 s.n. Belșug, abundență. ♦ (adv.) Din belșug, din abundență. A agonisit berechet. 2 s.n. Noroc, prosperitate (neașteptată). 3 s.m. (adesea iron.) Om care aduce belșug, noroc. Știu că ești berechet bun (CR.). 4 s.m. (fam.) Om șiret, mincinos; șmecher; haimana. Nu te pune... cu toți berecheții (Contemporanul). • pl. n.-uri, m. -ți. /<tc. bereket.