BEȘLIU, beșlii, s. m. (Munt., Mold.., învechit). Soldat din cavalerie (de obicei turc), care făcea serviciul de curier domnesc sau de jandarm. În privința beșliilor, Reis-Efendi răspundea că numărul lor nu era cu mult mai mare decît fusese înainte de 1821. GHICA, S. 123. ♦ (La pl.) Corp de cavalerie alcătuit din astfel de soldați.