Definiția cu ID-ul 1265505:
Explicative DEX
binecrescut, -ă adj. Care a primit o educație aleasă. ♦ Care se comportă cuviincios; manierat. • pl. -ți, -te. /bine + crescut, după fr. bien-élevé.
binecrescut, -ă adj. Care a primit o educație aleasă. ♦ Care se comportă cuviincios; manierat. • pl. -ți, -te. /bine + crescut, după fr. bien-élevé.