Definiția cu ID-ul 444212:
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
binedispune (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. binedispun, 2 sg. binedispui, 1 pl. binedispunem; conj. prez. 3 să binedispună; ger. binedispunând; part. binedispus corectat(ă)