Definiția cu ID-ul 1032994:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
binețe sfp [At: ȘINCAI, HR. I, 175/35 / V: bineț[1] sn / E: bine ați (venit)] (Pop; îe) A-și da (sau, rar, face) ~ A (se) saluta. corectat(ă)
- bineț → bineț — Ladislau Strifler