Definiția cu ID-ul 1266194:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
biu adj., s.m. (maghiar.) 1 adj. Care este abundent, mănos. 2 s.m. Abundență. Bivul carile peste toată iarna avusese (CANT.). ◊ Expr. De (sau în) biu = din belșug. Din biu = cu prisosință. • și biv s.m. /<magh. bő, bőv „larg, bogat, îmbelșugat”.