BIVOL, bivoli, s. m. Animal domestic, asemănător cu boul, mai mare și mai greoi decît acesta, cu păr negru, rar și aspru. Se tolăneau pe margini și-ți frecau spinările porcii și bivolii. PAS, L. I 69. La fiecare car Părechi tot cîte patru de bivoli înjugar’. COȘBUC, P. II 181. Un car cu bivoli negri a stat lîngă fîntînă. ALECSANDRI, P. A. 129. ♦ Fig. (Depreciativ) Om gras, greoi, nesimțitor, leneș. Cînd îi trag cizmele din picioare, seara, nu uită să mă izbească peste gură cu botul uneia. – Bivole, îmi spune, trage mai încet! STANCU, D. 245. Du-te și te îndoapă la Soltana lui Ștefan cu rață pe curechi... du-te, ce mai cauți la mine, bivol nerușinat! HOGAȘ, H. 16.