Definiția cu ID-ul 537142:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BLESTEMAT, -Ă, blestemați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Cu purtări rele; rău, ticălos. ♦ Neprielnic. Vreme blestemată. 2. (În superstiții) Care este obiectul unui blestem; afurisit. – V. blestema.