Definiția cu ID-ul 835781:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BOCCEGIU, boccegii, s. m. (Înv.) Negustor ambulant de mărunțișuri (pânză, ace, ață); tolbaș, coropcar, marchitan. [Var.: bocceagiu s. m.] – Din tc. bohçacı.