Definiția cu ID-ul 1337518:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOCET (pl. -ete) sn. 1 Plîns însoțit de vaiete și de strigăte de jale: niciodată n’am auzit ~ așa de sfîșietor (VLAH.) 2 Tînguire în versuri, recitată sau cîntată cu glas jalnic la înmormîntări [boci].