body-guard s. m. f. ♦ 1. Gardă de corp ◊ „Doi body-guards proptesc intrarea [...] Triază oamenii.” Curierul rom. 2 II 93 p. 7. ◊ „C.V.T. i-a asmuțit pe cei 3 bodyguards, strigându-le: «Puneți mâna pe ăsta și bateți-l».” R.l. 29 V 93 p. 3; v. și 13 IV 93 p. 7; v. și economie de piață. ♦ 2. (impropriu) Paznic ◊ „V.C, bodyguard la hora din satul [...]” Ev.z. 260/93 p. 10 [scris și bodi-guard] (din engl. bodyguard; R. Zafiu în Luc. 20/1993)