Definiția cu ID-ul 423206:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
brebeneac (-ci), s. m. – Sturz (Turdus musicus). Origine necunoscută. Este posibil să fie legat de bg. burborenie „cotcodăcit”, sb. breboriti „a cotcodăci, a cîrîi”.