Definiția cu ID-ul 1039746:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
briceag sn [At: SLAVICI, N. 301 / V: (reg) ~ac, ~agă / Pl: ~cege / E: tc bričak, mg bicsak] Cuțit mic de buzunar ale cărui lame sau accesorii se pot închide între plăsele Si: (Mol) cuțitaș, brișcă1 Cf bricică, brici, briptă, buricaș, cioarsă, custură.