BRONZA, bronzez, vb. I. Tranz. 1. A acoperi un obiect cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre soare, vînt; cu privire la piele, p. ext. la persoane) A înnegri, a pîrli, a arde (făcînd să capete o culoare arămie, ca a bronzului oxidat). L-a bronzat soarele și vîntul. ▭ În mijlocul unei vii frumoase, un om puternic și sănătos, ars de soare și bronzat de toate vînturile. ANGHEL, PR. 56.