Definiția cu ID-ul 1291949:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
brăcui, brăcuiesc, v.t. (reg.) 1. A tăia lemnul bun dintr-o pădure. 2. A rări vânatul din pădure, selectând animalele cele mai viguroase. – Din brac „rest, rămășiță” (Scriban, DLRM).