Definiția cu ID-ul 574618:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bunăvoínță, bună-voínță saŭ búnă voínță f. Dispozițiune favorabilă față de cineva saŭ de ceva: grație bunăvoințeĭ luĭ saŭ buneĭ luĭ voințe.