burduhan sn [At: GRIGORIU-RIGO, M. / V: bardah~ bărdăh~, bărdâh~, bârdăh~, bârdiz~, burdăh~, ~dizan] (Reg) 1 Burta animalelor. 2 (Pan) Pântece mare (la om). 3 Stomac. 4 (Pex; îf bârdăhan) Stomacul uscat al vitelor, folosit, înainte, ca geam pentru ferestrele caselor țărănești. 4 (La vite; îf bârdăhan) Flămânzire. etimologie lipsă în original