Definiția cu ID-ul 575140:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

1) buríc n., pl. e (lat. umbilicus, it. belico, sard. umbiligu, pv. umbrilh [azĭ embourigon], fr. nombril, sp. ombligo, pg. embigo). O mică cicatrice rămasă în mijlocu pînteceluĭ de la cordonu1 pin care se nutrea fătu în pîntece. Punctu în prejuru căruĭa se învîrtesc dungile peliĭ aproape de vîrfu degetuluĭ. Buricu pământuluĭ (iron.), om scund.[1]

  1. 1. După îndreptările făcute de autor la sfârșitul dicționarului. În original, greșit: intestinu. LauraGellner