bârlog sn [At: DOSOFTEI, ap. GCR I 247/15 / V: ~oc, ~oagă sf / E: vsl брулогу, cf srb brlog) Pl: ~ocige, -uri] 1 Vizuină de urs. 2 (Pgn) Vizuină a unor animale sălbatice. 3 (Fig) Culcuș. 4 (Fig; fam) Locuință. 5 Ascunzătoare de răufăcători. 6 (Îf -oagă) Gaură de șoarece. 7 (Reg) Deschizătură a podului de la grajd, pe unde se scoate nutrețul vitelor.