BĂLTĂREȚ I. adj. De baltă, de lîngă baltă, care trăește prin părțile unde se află bălți: păsări băltărețe; porci băltăreți. II. sm. 🌦 Vînt care suflă dinspre regiunea Dunării; e însoțit mai totdeauna de ploaie caldă: ~ul... aduce căldură și ploaie, mai ales din Aprilie pănă în Octomvrie (PĂC.).