Definiția cu ID-ul 414795:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bălăi (ăesc, -it), vb. – A behăi. Formație expresivă, cf. lat. balāre (› sp. balar), sb. blejati, germ. bellen. DAR credea în posibilitatea unei der. directe de la balāre (cf. REW 1021; Pușcariu, Dacor., I, 83).